(Luca, Cap. 2, 1-21)
Iisus se naşte în
Betleem. – În zilele acelea a ieşit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea.
Această înscriere
s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia
Siria.
Şi se duceau toti
să se înscrie, fiecare, în cetatea sa.
Şi s-a suit si
Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, care
se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi din neamul lui David, ca să se
înscrie împreuna cu Maria, cea logodita cu el, care era însărcinată.
Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit
zilele ca ea să nască.
Şi a născut pe Fiul său cel Unul-Născut
şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc, pentru ei, în casa
de oaspeţi.
Îngerii
vestesc naşterea lui Iisus. – Şi în
tinutul acela erau păstori, stând pe câmp şi făcând de strajă noaptea
împrejurul turmei lor.
Şi iată îngerul
Domnului a stat lânga ei şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor, şi ei s-au infricoşat cu frică mare.
Dar îngerul le-a zis: “Nu vă temeţi. Caci,
iată, vă binevestesc vouă bucurie mare,
care va fi pentru tot poporul; că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. Şi
acesta va fi semnul: Veţi găsi un prunc înfăşat, culcat în iesle”.
Şi deodată, s-a
văzut, împreună cu îngerul, multime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi
zicând: “Slavă întru cei de sus lui
Dumnezeu şi pe pamânt pace, între oameni bunăvoire”.
Păstorii se duc la iesle. – Iar după, ce îngerii au
plecat de la ei, la cer, păstorii vorbeau unii către altii:”Să mergem dar până
la Betleem, să vedem cuvântul acesta ce s-a facut şi pe care Domnul ni l-a
făcut cunoscut”.
Şi , grăbindu-se,
au venit şi au aflat pe Maria şi pe Iosif şi pe Prunc, culcat în iesle.
Şi văzându-L, au vestit cuvântul grăit
lor despre acest Copil.
Şi toti câti auzeau se mirau de cele
spuse lor de către păstori.
Iar Maria păstra toate acste cuvinte,
punându-le în inima sa.
Şi s-au întors păstorii, slăvind şi
lăudând pe Dumnezeu, pentru toate câte auziseră şi văzuseră, precum li se
spusese.
Dumnezeiescului
Prunc I se pune numele Iisus. – Şi când s-au împlinit opt zile, ca Să-l
taie împrejur, I-au pus numele Iisus,
cum a fost numit de înger, mai înainte de a Se zămisli în pântece.
Ca
întru numele lui Iisus, tot genunchiul să se plece, al celor cereşti, al celor
pământesti, şi al celor de dedesubt (Filipeni II, 10).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu