Iisus plătește dare pentru
templu. – Venind ei în Capernaum, s-au apropiat de Petru cei ce strâng darea
(pentru Templu) și i-au zis: „Învățătorul vostru nu plătește darea?” „Ba da!” –
zise el; dar intrând în casă, Iisus i-a luat înainte zicând: „Ce ți se pare,
Simone? Regii pământului de la cine iau dajdie sau bir? De la fiii lor sau de
la străini?”
El le-a zis: „De la străini”. Iisus i-a zis: „Așadar, fiii
sânt scutiți; ci, ca să nu-i smintim pe ei, mergând la mare, aruncă undița și
peștele care va ieși întâi, ia-l, și, descizându-i gura, vei găsi un statir (un
ban de argint). Ia banul și dă-l lor, pentru Mine și pentru tine”.
Iisus îndeamnă la
smerenie. – În ceasul acela, au venit ucenicii lui Iisus, zicând: „Cine,
oare, este cel mai mare în împărăția cerurilor?„
Și chemând la Sine un
prunc, l-a pus în mijlocul lor și a zis: „Adevărat zic vouă: De nu vă veți
întoarce și nu veți fi ca pruncii nu veți intra în împărăția cerurilor. Deci
cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în
împărăția cerurilor. Și cine va primi un prunc ca acesta, în numele Meu, pe
Mine Mă primește”.
Sminteala este mare
păcat. – „Iar cine va sminti pe unul dintre aceștia mici care cred în Mine,
mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moară și să fie afundat
în adâncul mării. Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să
vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala.
Iar dacă mâna ta sau piciorul tău smintește, taie-l și
aruncă-l de la tine, că este mai bine pentru tine să intri în viață ciung sau
schiop, decât, având amândouă mâinile sau amândouă picioarele, să fii aruncat
în focul cel veșnic.
Și dacă ochiul tău te smintește, scoate-l și aruncă-l de la tine,
că mai bine este pentru tine să intri în viață cu un singur ochi, decât, având
amândoi ochii, să fii aruncat în gheena focului.
Vedeți să nu disprețuiți pe vreunul din aceștia mici, că zic vouă:
Că îngerii lor, în ceruri, pururea văd fața Tatălui Meu, Care este în ceruri”.
De nu veți fii ca
pruncii, nu veți intra întru împărăția cerurilor (Matei XVIII, 3).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu