Irodiada se răzbună. - Și a auzit regele Irod
că numele lui Iisus se făcuse cunoscut și zicea că Ioan Botezătorul s-a sculat
din morți, și de aceea se fac minuni prin el. Căci Irod, trimițând, l-a prins
pe Ioan și l-a legat și l-a închis, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip,
fratele său, pe care o luase de soție. Căci Ioan îi zicea lui Irod: „Nu-ți este
îngăduit să ții pe soția fratelui tău”.
Iar Irodiada îl ura și
voia să-l omoare, dar nu putea, căci Irod se temea de Ioan, știindu-l bărbat
drept și sfânt, și-l orotea. Și auzindu-l, era mult nedumerit, dar îl asculta
bucuros.
Și fiind o zi cu bun
prilej, când Irod, de ziua sa de naștere, a făcut ospăț dregătorilor lui și
căpeteniilor oștirii și fruntașilor din Galileea, fiica Irodiadei, intrând și
jucând, a plăcut lui Irod și celor ce ședeau cu el la masă. Iar regele a zis
fetei: „Cere de la mine orice vei voi și îți voi da”. Și s-a jurat ei: „Orice
vei cere de la mine îți voi da, „până la jumătate din regatul meu”.
Și ea, ieșind, a zis
mamei sale: „Ce să cer?” Iar Irodiada i-a zis: „Capul lui Ioan Botezătorul”.
Și, intrând îndată, cu grabă, la rege, i-a cerut, zicând: „Vreau să-mi dai
îndată, pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul”.
Irod trimite să taie capul lui Ioan. - Și regele s-a
întristat adânc, dar pentru jurământ și pentru cei ce ședeau cu el la masă, n-a
voit să-și calce cuvântul.
Și îndată, trimițând
regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul. Acela, mergând, i-a tăiat capul
în temniță, l-a adus pe tipsiie și l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale.
Și auzind, ucenicii lui
au venit, au luat trupul lui Ioan și l-au pus în mormânt.
Și s-au adunat Apostolii
la Iisus și I-au spus Lui toate câte au făcut și au învățat.
Și el le-a zis: „Veniți
voi înșivă, deosebi, în loc pustiu, și odihniți-vă puțin”, căci mulți erau care
veneau și mulți care se duceau și nu mai aveau timp nici să mănânce.
Și au plecat cu corabia
spre un loc pustiu, deosebi.
Să nu fii desfrânat, să nu ucizi (Ieșirea XX, 13, 14).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu