94. Întoarcerea sutaşului corneliu, la Hristos

Domnul trimite pe Corneliu la Petru. – Iar în Cezareea era un bărbat cu numele Corneliu, sutaş, din corhota ce se chema Italica, cucernic şi temător de Dumnezeu, cu toată casa lui, şi care făcea multe milostenii poporului şi se ruga lui Dumnezeu totdeauna.

Şi a văzut în vedenie, lămurit, cam pe la ceasul al nouălea din zi, un înger al lui Dumnezeu, intrând la el şi zicându-i: “Corneliu!”

Iar Corneliu, căutând spre el şi înfricoşându-se, a zis: “Ce este Doamne?” Şi îngerul i-a zis:  “Rugăciunile tale şi milosteniile tale s-au suit, spre pomenire, înaintea lui Dumnezeu. Şi acum, trimite bărbaţi la Iope şi cheamă să vină pe unul Simon care se numeşte Petru. El găzduieşte la un oarecare Simon, curelar, a cărui casă este lângă mare. Acesta îţi va spune ce să faci”.

Şi după ce s-a dus îngerul care vorbea cu el, Corneliu a chemat pe doi din oamenii săi de casă şi pe un ostaş cucernic din cei ce îi erau mai apropiaţi. Şi după ce le-a istorisit toate, i-a trimis la Iope.

Petru înţelege că păgânii trebuie primiţi în Biserică. – Iar a doua zi, pe când mergeau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit în camera de sus, să se roage pe la ceasul al şaselea.

Şi i s-a făcut foame şi voia să mănânce, dar, pe când ei îi pregăteau să mănânce, a căzut în extaz. Şi a văzut cerul deschis şi coborându-se un lucru ca o faţă mare de pânză, legată în patru colţuri, lăsându-se pe pământ. În ea erau toate dobitoacele cu patru picioare şi târâtoarele pământului şi păsările cerului. Şi glas a fost către el: “Sculându-te, Petre, junghie şi mănâncă”.

Iar Petru a zis: “Nicidecum, Doamne, căci niciodată n-am mâncat nimic spurcat şi necurat”.

Şi iarăşi, a doua oară, a fost glas către el: “Cele ce Dumnezeu a curăţit, tu să nu le numeşti spurcate”

Şi aceasta s-a făcut de trei ori şi îndată lucrul s-a ridicat la cer.

Pe când Petru nu se dumirea întru sine ce ar putea să fie vedenia pe care o văzuse, iată bărbaţii cei trimişâni,i de Corneliu, întrebând de casa lui Simon, s-au oprit la poartă. Şi, strigând, întrebau dacă Simon, numit Petru, este găzduit acolo.

Şi tot gândindu-se Petru la vedenie, Duhul i-a zis: „Iată, trei bărbaţi te caută, ci, sculându-te, coboară-te şi mergi împreună cu ei, de nimic îndoindu-te, fiindcă Eu i-am trimis”.

Şi Petru , coborându-se la bărbaţii trimişi la el de Corneliu, le-a zis: „Iată, eu sânt acela pe care îl căutaţi”.

Deci, chemându-i înăuntru, i-a ospătat. Iar a doua zi a pleccat împreună cu ei; iar câţiva fraţi din Iope l-au însoţit.

Petru propovăduieşte la păgâni. – Şi în ziua următoare a intrat în Cezareea. Iar Corneliu îi aştepta şi chemase acasă la el rudeniile sale şi prietenii cei mai de aproape.

Şi când a fost să intre Petru, Corneliu, întâmpinându-l, s-a închinat, căzându-i la picioarele lui. Iar Petru l-a ridicat, zicându-i: „Scoală-te! Şi eu sânt om”.

Şi, vorbind cu el, a intrat şi a găsit pe mulţi adunaţi.

Apoi, îndreptându-se către toţi cei de faţă, a adaus: „Cu adevărat cunosc că Dumnezeu nu este părtinitor, ci în orice neam, cel ce se teme de El şi face dreptate este primit la El (ca să asculte).

Cuvântul pe care El l-a trimis fiilor lui Israel, binevestind pace prin Iisus Hristos, Acesta este Domn peste toate.

Voi ştiţi cuvântul care a fost în toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul pe care l-a propovăduit Ioan, adică despre Iisus din Nazaret; cum a uns Dumnezeu cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Acesta, care a umblat făcând bine şi vindecând pe toţi cei asupriţi de diavolul, pentru că Dumnezeu era cu El.

Şi noi sântem martori pentru toate cele ce a făcut El şi în ţara Iudeilor şi în Ierusalim; pe Acesta L-au omorât, spânzurându-L pe lemn. Dar Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi I-a dat să se arate, nu la tot poporul, ci nouă martorilor, dinainte rânduiţi de Dumnezeu, care am mâncat şi am băut cu El, după învierea Lui din morţi.

Şi ne-a poruncit să propovăduim poporului şi să mărturisim că El este Cel rânduit de Dumnezeu să fie judecătorul celor vii şi celor morţi.

Despre Acesta mărturisesc toţi proroocii, că tot cel ce crede în El, va primi iertarea păcatelor, prin numele Lui”.

Petre primeşte cel dintâi pe păgâni în Biserică. – Încă pe când Petru vorbea aceste cuvinte, Duhul Sfânt a căzut peste toţi cei care ascultau cuvântul.

Iar credincioşii tăiaţi împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiţi, văzând că darul Duhului Sfânt s-a revărsat şi peste păgâni. Căci îi auzeau pe ei vorbind în limbi şi slăvind pe Dumnezeu.

Atunci a răspuns Petru: „Poate, oare, cineva să oprească apa, ca să nu fie botezaţi aceştia care au primit Duhul Sfânt ca şi noi?”

Şi a poruncit ca aceştia să fie botezaţi în numele lui Iisus Hristos.

Am aflat şi alte oi, care nu sânt în staulul acesta. Şi pe acelea trebuie să le aduc, şi vor auzi glasul Meu şi va fi o turmă şi un păstor (Ioan X,16).

De acum înainte Evanghelia a fost propovăduită şi la păgâni, mai cu seamă de Pavel şi Varnava, începând cu Antiohia, capitala Siriei, unde pentru întâia oară ucenicii lui Iisus au primit numele de creştini.