Iisus Se
înalţă la cer. – Iisus după ce a
dovedit ucenicilor învierea Sa, prin semne şi minuni, cărora S-a şi înfăţişat
pe Sine viu după patima Sa prin multe semne doveditoare, arătându-li-Se timp de
patruzeci de zile şi vorbind cele despre împărăţia lui Dumnezeu, i-a scos afară
din Ierusalim până în Betania, pe Muntele Măslinilor, şi ridicându-Şi mâinile
Sale i-a binecuvântat.
Şi pe când îi binecuvânta,
S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer, unde a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu,
şi un nor de lumină L-a luat de la ochii lor.
Îngerii vestesc venirea din nou a Mântuitorului. – Şi privind ei, pe când
El mergea la cer, iată doi bărbaţi au stat lângă ei, îmbrăcaţi în haine albe,
care au zis: „Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus, Care
S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, prcum L-aţi şi văzut mergând
la cer”.
Atunci ei s-au întors la
Ierusalim de la muntele ce se cheamă al Măslinilor, care este aproape de
Ierusalim, o cale de sâmbătă.
